Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău, la cererea și cu susținerea Consiliului Județean Neamț, a preluat în custodie, din toamna anului 2016, Aria de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0125 care cuprinde Lacurile Vaduri, Pângărați și Bâtca Doamnei situate pe Valea Bistriței, imediat la vest de Municipiul Piatra Neamț.

Această arie de protecție a fost înființată cu scopul ocrotirii unor populații de păsări migratoare, specii rare sau amenințate, care utilizează lacurile pentru hrană și adăpost, în special în timpul iernii când se refugiază aici de gerul ce pune stăpânire pe partea nordică a continentului. Deși bazinul Bistriței era vizitat de diferite păsări acvatice dinaintea formării lacurilor de acumulare, în anii ’60 (Munteanu, 2000), acestea erau apariții de scurtă durată, în migrație. Formarea lacurilor a oferit condiții de staționare mai îndelungată a păsărilor, prin instalarea unei vegetații acvatice bogate (Multidimension Research and Development, 2016) și prin extinderea plajelor, fiind semnalate în literatură cuibăriri frecvente în special de rață mare și fluierar de munte. La ora actuală, lacurile au devenit una din principalele atracții de weekend pentru locuitorii din Piatra Neamț, mai ales prin farmecul și culoarea pe care le dau locului două specii de păsări ce au găsit aici, în număr din ce în ce mai mare, adăpost: lebăda mută sau lebăda cu ciocul roșuCygnus olor și rața mareAnas platyrhynchos.

Deși lacurile asigură în cantitate suficientă hrana lebedelor și a rațelor prin prezența îndestulătoare a plantelor și a nevertebratelor acvatice (Multidimension Research and Development, 2016), ambele specii învață foarte ușor să profite de hrana suplimentară pusă la dispoziție de cetățeni, în special pâine și boabe de cereale. Faptul că lacurile asigură hrană suficientă poate fi dovedit și de prezența lebedei de iarnă, Cygnus cygnus, cu ciocul galben, care fiind mai puțin obișnuită cu omul, nu vine la punctele de hrănire. Hrănirea suplimentară a acestor specii, mai ales în perioadele de iarnă grea, cand îngheață mare parte din luciul apei, este binevenită și Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău mulțumește celor care au avut această inițiativă. Din 2017 urmează să fie prevăzute și în bugetul acestei instituții fonduri pentru achiziționarea unor cereale, boabe de mazăre și salată pentru a putea ajuta păsările, la nevoie, în iarna 2017-2018.

Dorim să atragem totuși atenția că suplimentarea cu pâine a hranei acestor specii nu este indicată.

Pâinea este un aliment cu indice caloric mare, un aliment ușor asimilabil și făcând o comparație plastică este un fel de șaorma (sau orice alt fast food) pentru lebede. Hrănind lebedele astfel pot apare o serie de probleme:

  • Primul efect este dereglarea comportamentului, lebedele preferă să lenevească între hrăniri în loc să caute hrana lor naturală (alge verzi filamentoase – Cladophora, Spirogyra, vegetație submersă sau terestră – Elodeacanadensis, Juncus, Salix, nevertebrate acvatice) și pierd mult timp urmărind oamenii pe marginea lacurilor cerșind; când nu sunt hrănite cu pâine, lebedele petrec 67% din timp căutând hrană față de doar 20% din timp dacă devin dependente de om (Sears, 1989, Käßmann and Woog, 2013);
  • Ca și în cazul oamenilor, acest tip de regim de viață duce, la lebede, la o reducere a masei musculare a pieptului, necesară zborului, deși rezervele de grăsime rămân constante (Sears, 1989);
  • Pe lacuri există și lebede în creștere (ușor de recunoscut după penajul gri), a căror dezvoltare poate fi perturbată de o dietă hipercalorică și neechilibrată, care combinată cu lipsa de mișcare și factori genetici cauzează uneori deformarea aripilor, sindromul Angel wings (Cook, 2000) (Johnson);
  • Aglomerația lebedelor în locurile unde primesc pâine poate provoca răniri deoarece multe se ciupesc, împing sau se împiedică. Lebedele sunt mult mai calme însă atunci când li se oferă boabe de cereale, varză, salată sau mazăre.
  • Resturile de pâine se dizolvă în apă și duc la eutrofizarea acesteia (poluarea) (Käßmann and Woog, 2013) formând, mai ales în punctele de hrănire, o mâzgă (împreună cu resturile fecale) care se prinde de penele lebedelor. Această mâzgă este un mediu bun de creștere pentru o ciupercă, Chrysonilia sitophila provenită tot din pâine pe care păsările o transferă cu ciocul pe pene, vârfurile aripilor în special putând căpăta culoarea roz (culoarea ciupercii). Penele astfel afectate nu mai sunt impermeabile, se udă foarte ușor și se pot rupe (O’Connell et al., 2013);
  • În locurile unde păsările se adună des, apa devine poluată cu fecale și cu bacterii de tip Clostridium sau Salmonella care pot fi ingerate de lebede odată cu pâinea (care e foarte poroasă) și pot cauza îmbolnăviri (Steiniger, 1962);
  • Pâinea, foarte uscată și în bucăți prea mari, poate rămâne blocată în gât, deasupra claviculei și poate omorî lebăda (Steiniger, 1962);
  • Dacă pâinea este mucegăită, poate cauza moartea lebedelor prin îmbolnăvirea de Aspergilloză, mucegaiul dezvoltându-se în bronhii și blocând căile pulmonare (Harrison, 1963). Este posibil și ca mucegaiurile de tip Aspergillus să elibereze aflatoxină, extrem de otrăvitoare pentru oameni și chiar mai mult pentru animale (Khajarern et al., 2003). În doze mari distruge ficatul, produce convulsii, hemoragii sau comă și moarte. În doze mai mici poate fi dăunătoare păsărilor dereglându-le creșterea și dezvoltarea și uneori cauzând deformarea aripilor sau sindromul Angel wings (Johnson) prin blocarea asimilării proteinelor;
  • Evident, lebedele “domesticite” și obișnuite cu pâine pot fi victime ușoare pentru vandali sau oameni de rea credință.

În locul pâinii (sau al chipsurilor, biscuiților, pufuleților), cei ce doresc să ajute iarna lebedele și rațele, le pot hrăni cu semințe de grâu, orez, ovăz, struguri, mazăre verde decongelată, râme, salată sau alte legume mărunțite. Încercați deasemenea să nu aruncați mai multă mâncare decât pot păsările să consume pentru a evita poluarea zpei în zona de hrănire.


Important!

Dacă observați orice activitate suspectă sau amenințări pentru păsările prezente în Aria Protejată sau păsări ce pot avea nevoie de ajutor vă rugăm să ne contactați la: e-mail: pnc@ceahlaupark.ro, Tel. / Fax: 0040-233-256600 sau la sediul nostru din Staţiunea Durău, Comuna Ceahlău, Judeţul Neamţ.


Pentru fapte de braconaj sau pentru incidente privind poluarea mediului puteți contacta și partenerii noştri:

  • Garda de Mediu Piatra Neamț: Tel: 0233 218954; 0233 218964 sau
  • Asociația Națională de Combatere a Braconajului și Poluării: ancbp.ro@gmail.com.

Referințe bibliografice:

COOK, M. 2000. Skeletal deformities and their causes: introduction. Poultry Science, 79, 982-984.

HARRISON, M. J. 1963. Aspergillosis in an immature Bewick’s Swan. Wildfowl, 14.

JOHNSON, S. Angel Wing or Slipped Wing. https://www.beautyofbirds.com/angelwing.html.

KÄßMANN, S. & WOOG, F. 2013. Influence of supplementary food on the behaviour of Greylag Geese Anser anser in an urban environment. Wildfowl, 58, 46-54.

KHAJARERN, J., KHAJARERN, S., MOON, T. & LEE, J. 2003. Effects of dietary supplementation of fermented chitin-chitosan (fermkit) on toxicity of mycotoxin in ducks. Asian Australasian Journal Of Animal Sciences, 16, 706-713.

MULTIDIMENSION RESEARCH AND DEVELOPMENT 2016. Raport final. Servicii elaborare studii ştiinţifice necesare plan de management integrat, elaborare/aprobare plan de management integrat – în cadrul proiectului „Management pentru ariile naturale protejate Lacul Pângarati și Lacul Vaduri”.

MUNTEANU, D. 2000. Avifauna bazinului montan al Bistriţei Moldoveneşti, Ed. Alma Mater.

O’CONNELL, M. M., KEATING, U., MCELLIGOTT, D., O’REILLY, P., O’CALLAGHAN, J. & O’HALLORAN, J. 2013. An investigation of a novel anomalous pink feather colouration in the Mute Swan Cygnus olor in Britain and Ireland. Wildfowl, 61, 152-165.

SEARS, J. 1989. Feeding activity and body condition of mute swans Cygnus olor in rural and urban areas of a lowland river system. Wildfowl, 40, 88-98.

STEINIGER, F. 1962. Salmonella sp and Clostridium botulinum in waterfowl and sea-birds. Wildfowl, 13, 4.