logo uniunea europeana
logo guvernul romaniei
logo instrumente structurale
  • În forma cea mai simplă, planul de management este un document care exprima clar scopul existenței ariei protejate, de ce este nevoie pentru atingerea acestui scop si ce este necesar sa fie facut pentru realizarea acestuia.
  • Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări, un plan de management al unei arii naturale protejate – ”documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management”
  • Planul de management este un instrument practic, care este construit pornind de la ideea de bază a înființării ariei protejate care stabilește scopul general al acesteia și direcțiile de acțiune necesare îndeplinirii scopului, completată cu măsuri practice de management care reies dintr-o analiză detaliată a realităților din teren – habitate și specii prezente, starea de conservare a acestora, factori interesați care acționează în zonă sau care sunt influențați de arie etc.
  • Versiunea scrisă a planului de management trebuie să fie un document de lucru clar şi accesibil, pe care atât echipa ce administrează aria protejată cât şi principalii factori interesaţi trebuie să o înţeleagă şi să o poată folosi şi consulta în activităţile zilnice.
  • Planul de management trebuie să definească şi să tindă spre soluţii ideale, dar el trebuie să fie conceput pentru a recunoaşte şi a face faţă realităţilor prezente.
  • Îmbunătăţirea coerenţei ecologice a reţelei de arii naturale protejate de interes naţional şi comunitar, în general;
  • Menţinerea statutului favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele care fac obiectul conservării ariei naturale protejate, sau asigură îmbunătăţirea statutului de conservare, după caz;
  • Stabilirea unor măsuri concrete de conservare ce ţin cont şi de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.
  • furnizează informaţiile de bază şi descrierea sitului,
  • identifică politica de management ce trebuie urmată, obiectivele ce trebuie atinse şi managementul necesar pentru atingerea obiectivelor,
  • anticipează orice conflict şi sugerează cele mai bune căi de rezolvare a acestuia,
  • implementează politicile şi strategiile curente,identifică monitoringul necesar pentru măsurarea eficacităţii managementului,
  • joacă rolul unui ghid pentru personalul nou şi garantează continuitatea unui management eficace,
  • oferă un compendiu întocmit profesional privind sursele de finaţare şi susţinere, în vederea obţinerii resurselor şi alocării acestora în mod eficient şi efectiv,
  • este un instrument de comunicare şi educatie,
  • demonstrează că managementul este efectiv şi eficient,
  • evidenţiază zonele legislative ce necesită îmbunătăţiri,
  • furnizează îndrumare pentru dezvoltare fizică şi pentru nevoile mai largi de planificare,
  • promovează recunoaşterea unui set de valori a biodiversităţii/ariei protejate locale,
  • defineşte cui i se adresează activitatea de planificare şi management.
  • Cercetare şi monitorizare ştiinţifică
  • Cooperare cu guvernul naţional şi agenţii
  • Protejarea speciilor
  • A răspunde la propuneri de dezvoltare
  • Protejarea şi restaurarea habitatelor
  • Asigurarea de venituri şi strângere de fonduri
  • Aplicarea legislaţiei
  • Managementul turismului şi al vizitatorilor
  • Furnizarea de facilitatăţi de recreere
  • Promovarea participării în procesul decizional
  • Asigurarea folosirii durabile a resurselor
  • Managementul personalului, a bugetului şi a resurselor
  • Colaborarea cu comunităţiile învecinate
  • Monitorizarea speciilor şi a habitatelor
  • Creşterea conştientizării publice şi comunicarea de mesaje importante
  • Monitorizarea comportamentului şi a atitudinii vizitatorilor şi populaţiei locale
  • Colaborarea cu organizaţiile guvernamentale locale şi judeţene, cât şi cu alţi factori de decizie

Principiul conservării diversității biologice

Diversitatea biologică are o importanță deosebită dată de valoarea ei ecologică și genetică, cu majore implicații social-economice, științifice, educaționale, culturale. Diversitatea biologică prezintă o importanță fundamentală pentru conservarea și evoluția ecosistemelor, în esență a habitatelor și a speciilor.

Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea in situ a ecosistemelor prin menținerea / refacerea habitatelor naturale și a populațiilor viabile ale speciilor în mediul lor natural.

Principiul conservării și valorificării calității mediilor naturale

Spațiile naturale reprezintă în principiu furnizoare pe termen foarte lung de resurse regenerabile, sub rezerva unei condiții obligatorii și anume menținerea acestora într-o stare funcțională corespunzătoare. Din această cauză, se urmărește menținerea tehnicilor de exploatare durabilă a resurselor mediului natural, înlocuirea treptată în măsura în care colectivitățile umane pot suporta aceste costuri – a activităților nedurabile și restricționarea promovării unor activități care se constituie în noi forme de presiune umană asupra naturii și mediului în general.

Principiul dezvoltării durabile, al ameliorării calității vieții și al asigurării coerenței managementului

Dezvoltarea durabilă înseamnă în plan material menținerea posibilităților și condițiilor de viață pentru generațiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile, cel puțin la nivelul celor existente pentru generația actuală, precum și redresarea factorilor de mediu afectați de poluare.

Principiul integrării și informării populației în acțiunile desfășurate

Atitudinea populației față de ariile naturale protejate se reflectă în suspiciunea cu care este privită orice schimbare de proporții, mai ales datorită lipsei de informații și a dificultăților economice cu care se confruntă. Din acest motiv, în Planul de management vor exista acțiuni pentru integrarea populației locale în acțiunile promovate prin Planul de management și pentru crearea unei atitudini cooperante a acesteia. Acțiunile se referă în special la promovarea beneficiilor care pot rezulta din noul regim de gestionare a zonei.

Fiind un instrument de lucru un plan de management trebuie să aibă încorporate mijloacele de monitorizare a scopului şi obiectivelor, și să permită adaptarea şi modificare a acestora în funcţie de schimbările produse. Adaptabilitatea este o caracteristică cheie date fiind:

  • Existenţa a prea multor variabile. Nu se poate studia fiecare detaliu al unei arii protejate, acest lucru fiind cu atât mai dificil cu cât trebuie înţeleasă şi interacţiunea ce are loc între diversele elemente.
  • Nu vom avea niciodata informaţie suficientă. Fiecare subiect de cercetat într-o arie protejată va conduce adesea la mai multe întrebări noi decât la răspunsuri.
  • Ecosistemele sunt foarte complexe şi supuse schimbării. Apariţia şi impactul schimbărilor locale de scurtă durată – cum ar fi incendiile sau inundaţiile – sau cele de lungă durată – cum ar fi schimbările climatice – sunt extrem de greu de anticipat şi de planificat.
  • Sistemul uman este foarte complex şi supus schimbării. Factorii politici, economici, sociali sau chiar tehnologici pot avea consecinţe bruşte şi dramatice pentru aria protejată.

Participarea publică: a face posibil ca şi alţii să ia parte la procesul de planificare şi luare de decizie.

  • Dat fiind faptul că o arie protejată nu își poate atinge scopul în mod eficient fără susținerea de către comunitatea locală și de ce nu, fără a susține comunitatea locală, odată stabilită nevoia existenței ariei și valoarea patrimonială a acesteia, este absolut necesară participarea publică în procesul de stabilire a managementului.
  • Participarea publică înseamnă că se asigură posibilitatea ca toţi cei ce vor fi probabil afectaţi în mod direct sau indirect de o decizie, acord, plan sau program să-şi exprime părerile, cunoştinţele, experienţa şi intuiţia lor. Ca urmare, participarea publică este un termen cu o largă arie de folosinţă, ce poate acoperi diferite activităţi de la simpla informare, la implicare activă în procesul de decizie şi chiar până la ipoteza controlului asupra managementului. Participarea publică este un instrument puternic şi important, bazat pe credinţa fundamentală că publicul informat, implicat şi ridicat la nivel de partener va face alegeri mai bune şi va ajuta managerii şi factorii de decizie să facă la rândul lor alegeri mai bune. Abordările participative au devenit tot mai răspândite în conservarea şi managementul ariilor protejate în ultimii zece ani, întrucât managerii au observat că excluderea localnicilor din procesul de decizie nu duce la soluţii acceptabile de lungă durată.

Procesul parcurs pentru elaborarea unui plan, cuprinde:

  • etapa de evaluare detaliată a biodiversităţii în care se colectează toate datele bibliografice existente și se desfășoară evaluari în teren pentru a surprinde situația actuală;
  • etapa de evaluare a impactului antropic asupra obiectivelor de interes conservativ și în combinație cu rezultatele evaluarii de biodiversitate, stabilirea măsurilor de conservare,
  • stabilirea măsurilor de conservare necesitând și implicarea factoriilor interesaţi şi a comunităţilor locale;
  • etapa de parcurgere a procedurii de evaluare de mediu conform legislaţiei în vigoare.

Orice plan de management are în vedere următoarele teme, urmând a fi structurat concret ținând seama de niște obiective concrete stabilite în raport cu aceste teme, pe fondul specificității ariei naturale protejate (categorie de protecție, obiective de conservare, întindere spațială, caracteristici administrative etc.):

  • Tema 1 – Conservarea și managementul biodiversității – al speciilor și habitatelor de interes conservativ
  • Tema 2 – Inventarierea / evaluarea detaliată și monitorizarea biodiversității
  • Tema 3 – Administrarea și managementul efectiv ariei protejate și asigurarea resurselor necesare durabilității managementului
  • Tema 4 – Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului
  • Tema 5 – Utilizarea durabilă a resurselor naturale
  • Tema 6 – Promovarea activităților economice ce au la bază valorile naturale și culturale (ex. ecoturismul durabil, meșteșugurile tradiționale etc.)

Având la bază aceste teme structurale, se stabilesc o serie de obiective generale și specifice concrete de atins prin implementarea Planului de management, obiective care vor fi centrate pe aspectele ce țin de protecția habitatelor și speciilor, atât în mod direct (prin măsuri concrete de refacere și/sau conservare), cât și indirect (prin măsuri legate de informare, monitorizare, optimizare administrativă etc.).

  • Obiectiv general 1: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care au fost declarate ariile naturale protejate, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora
  • Obiectiv general 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate – inclusiv starea de conservare a acestora – cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului
  • Obiectiv general 3: Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ
  • Obiectiv general 4: Creșterea nivelului de conștientizare – îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului – pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității
  • Obiectiv general 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
  • Obiectiv general 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil – prin intermediul valorilor naturale și culturale – cu scopul limitării impactului asupra mediului

Pentru o arie naturală protejată este reglementată de Ordinul Ministerului Mediului nr. 304/2018 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 380 din 03 mai 2018.

Conform acestui ghid de elaborare, formatul tip atinge următoarele puncte:

1. INFORMAȚII GENERALE

1.1. Descrierea sintetică a Planului de management

1.2. Procesul de elaborare al Planului de management

1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management

1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate

2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1. Geologie

2.2. Hidrografie

2.3. Pedologie

2.4. Clima

2.5. Element e de interes conservativ, de tip abiotic

3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

3.1. Ecosistemele

3.2. Habitate de in teres conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

3.2.1. Habitate Natura 2000

3.2.2. Habitate după clasificarea națională

3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

3.3.1. Plante inferioare

3.3.2. Plante superioare

3.3.3. Nevertebrate

3.3.4. Ihtiofaună

3.3.5. Herpetofaună

3.3.6. Avifaună

3.3.7. Mamifere

3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1. Comunitățile locale și factorii interesaați

4.1.1. Comunitățile locale

4.1.2. Factorii interesați

4.2. Utilizarea terenului

4.3. Situația juridică a te renurilor

4.4. Administratori, gestionari și uti lizatori

4.5. Infrastructură și construcții

4.6. Patrimoniu cultural

4.7. Obiective turistice

5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

5.1. Lista activităților cu potențial impact

5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

5.2. Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conserv ativ

6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al popul ației speciei

6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

6.1.4. Evaluarea globală a speciei

6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere a l suprafeței acoperite de către tipul de habitat

6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1. Planul de activități

8.2. Estimarea resurselor necesare

9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

9.1. Raportări periodice

9.2. Urmărirea activitățil or planificate

9.3. Indicarea activității realizate

10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

Mai multe informații pot fi găsite în Ordinul Ministerului Mediului nr. 304/2018 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 380 din 03 mai 2018 și în ghidul de elaborare a planurilor de management, aici