Lista speciilor de plante rare ocrotite în Parcul National Ceahlau

Nr.crt. Denumire științifică Denumire populară Categ. vulnerabilității
1 Abies alba Brad V
2 Achillea schurii Coada șoricelului V, endemit carpatic
3 Aconitum moldavicum Omag V, endemit
4 Allium victorialis Ceapă V, relict glaciar
5 Alopecurus pratensis Coada vulpii V
6 Aquilegia nigricans ssp. subscaposa Căldărușă V, endemit românesc
7 Andromeda polifolia Ruginare V,relict glaciar
8 Angelica archangelica Angelica V
9 Arabis alpina Gâscariță V
10 Astragalus pseudopurpureus Cosaciul bicăjean V
11 Astragalus roemeri Cosaciul bistrițean V
12 Campanula rotundifolia ssp polymorpha Clopoței V, endemit carpatic
13 Campanula carpathica Clopoței V, endemit
14 Cardamine glanduligera Stupitul cucului V, endemit
15 Carex elongata Rogoz V
16 Carex sempervirens Rogoz V
17 Centaurea micranthos Mături V
18 Centaurea carpathica Gălbenele de munte V, endemică în Carpații românești
19 Centaurea triumfetti ssp. pinnatifida V, endemism
20 Cerastium transsilvanicum struna cucoșului V, endemica in Carpatii de Est si Sud
21 Cypripedium calceolus papucul doamnei E
22 Dianthus collinus ssp. glabriusculus Garoafa V
23 Dianthus spiculifolius garoafa de munte V, endemit carpatic
24 Draba haynaldii Flămânzica V, endemica in Carpatii de Est si Sud
25 Drosera rotundifolia roua cerului V, relict tertiar
26 Dryas octopetala Argințica V, relict tertiar
27 Eritrichium nanum ochiul șarpelui V
28 Eritrichium nanum ssp. jankae ochiul șarpelui V, endemit carpatic
29 Empetrum nigrum Vuitoarea V, relict
30 Erysimum wittmanni micsandra sălbatică V, endemit carpatic
31 Erysimum wittmanni ssp.transsilvanicum micsandra sălbatică V, endemit carpatic
32 Eryophorum vaginatum bumbacarița V, relict tertiar
33 Festuca versicolor firuța V
34 Filipendula hexapetala Aglica V
35 Gentiana lutea ghințura galbenă V
36 Gentiana phlogifolia Ghințura V
37 Geranium silvaticum ciocul berzei V
38 Gypsophila petraea Ipcarige V
39 Helloborus purpurascens spânz V
40 Hepatica transsilvanica crucea voinicului V, endemica in Carpatii de Est si Sud
41 Hieracium pseudobifidum vulturica V, endemit
42 Hieracium transslvanicum vulturica V
43 Juniperus sabina ienupăr V
44 Koelerica macrantha V
45 Larix decidua ssp. carpathica Larice, zadă, crin V
46 Leontopodium alpinum floare de colț E
47 Melanpyrum saxosum Sor-cu-frate V, relict tertiar
48 Nigritella rubra sângele voinicului E
49 Onobrychis montana ssp. transsilvanica Sparceta V, endemit
50 Pedicularis baumgarteni vârtejul pământului V, endemica in Carpatii romanesti
51 Pinguicula alpina foaie grasă V
52 Poa alpina firuța V
53 Potentilla argentea cinci degete V
54 Primula leucophylla ciuboțica cucului V, endemit carpatic
55 Pulsatilla montana dedițel V
56 Ranunculus carpathicus gălbenele de munte V, endemit carpatic
57 Rhinanthus alpinus clocotici V
58 Phyteuma tetramerum cărbuni V, endemit carpatic
59 Saxifraga aiozoon iarba surzilor V
60 Sesleria coerulans coada iepurelui V, relict tertiar
61 Silene dubia gușa porumbelului V, endemit carpatic
62 Silene zawadzkii gușa porumbelului de stâncă V
63 Symphytum cordatum Tătăneasă V, endemit carpatic
64 Taxus baccata Tisa V, relict tertiar
65 Trisetum macrothrichum ovăz auriu V, endemit carpatic
66 Trollius europaeus bulbuci de munte V
67 Viola alpina viorea V, relict tertiar
68 Viola biflora viorea V, relict tertiar
69 Viola jooi viorea V, relict tertiar

V – specie vulnerabilă. Este acea specie care riscă să ajungă în pericol de extincție dacă factorii care îi amenință supraviețuirea si reproducerea persistă.

E – specie în pericol de extincție. Specie reprezentată printr-o populație care riscă să dispară fie din cauza numărului redus de indivizi fie din cauza modificării parametrilor mediului de viață.

Tertiar: perioada geologică începută cu 23 milioane ani în urmă și terminată cu 5,3 milioane de ani în urma. Caracterizată printr-o climă caldă și păduri subtropicale cu arbori cu frunze căzătoare care erau larg răspândite pe glob. Cu 5,3 milioane de ani în urmă a început Pleistocenul, perioada geologică caracterizată prin răcirea climei la nivel global și prin prezența glaciațiunilor. La nivel global există centre (refugii cu microclimat mai cald) în care s-au păstrat asociațiile vegetale tipice perioadei terțiare: Sud Est-ul Statelor Unite și China. A existat un asemenea centru și în Europa, dar doar pe o perioadă scurtă de timp, după care a fost distrus de glaciațiuni.

Relict terțiar: plante caracteristice climei calde subtropicale din acea perioadă care au supraviețuit în perioada glaciațiunilor (clima rece) în anumite puncte; ex. Nymphaea lotus var. thermalis – prezent în Lacul Petea, numit și „Lacul cu nuferi”, care are temperatura constantă de 30-31 grade C.

Glaciațiuni: sunt răciri accentuate ale climei corelate cu avansul ghețarilor spre sud în emisfera nordică, si au avut un caracter repetitiv. Cele mai recente glaciațiuni s-au produs în Pleistocen, era începută cu 5,3 milioane de ani în urmă și care a durat până acum aprox. 10.000 ani cand s-a terminat cea mai recentă glaciațiune.

Relicte glaciare: sunt plante care preferă o climă mai rece decât cea temperată de la noi, fiind caracteristice zonelor cu vegetație nordică. Tipurile de vegetație nordică, în timpul glaciațiunilor s-au extins spre sud odată cu răcirea climei și au acoperit și zona noastră. La sfarșitul perioadei ultimei glaciațiuni, când clima s-a încălzit în zona noastră, aceste tipuri de vegetație nordică au început să dispară. Unele specii au rezistat însă aici, dar numai în spatii restrânse care s-au pastrat mai reci – ex. vârfuri de munte, văi intramontane.