POZITIA
GEOGRAFICA: Masivul Ceahlau, in cuprinsul
caruia se incadreaza Parcul National Ceahlau, este
situat in grupa centrala a
Carpatilor Orientali, in partea de sud
est a Muntilor Bistritei la
intretaierea paralelei de 470 latitudine nordica cu meridianul de 260
longitudine estica
Datorita legendelor tesute in jurul acestui munte si aspectului sau maiestuos, in
comparatie cu muntii din jur, este considerat un adevarat Olimp
al românilor.
LIMITE: Masivul este clar delimitat la nord, est si sud de vaile
râurilor: Bistricioara, Bistrita ( lacul
Izvorul Muntelui – Bicaz) si Bicaz. Limita vestica, mai putin transanta,
corespunde vailor Pinticului ( tributara Bistricioarei) si Jidanului ( Capra)
care se varsa in râul Bicaz.
Limitele
Parcului National Ceahlau sunt prezentate in
anexa 1 la Hotararea Guvernului Romaniei
nr. 230 / 2003 Parcul se intinde de la sud la
nord intre vârful Fagetel (1 165 m) si Poiana Coacazului ( Piciorul Humariei) pe
aproape 15 km.
RELIEF: Partea centrala a masivului este un
imens sinclinal suspendat constituit din roci mai dure (Conglomeratele de
Ceahlau). Este formata din doua trepte structural litologice majore: platoul Ocolasului
Mare si cel al Ocolasului Mic, separate printr-o denivelare de cca. 200 m.
Platoul
superior corespunde cu suprafata boltita a sinclinalului in care varful
Ocolasul Mare ( 1907 m) la sud si Toaca
( 1904 m) la nord marcheaza marginile
sinclinalului iar partea cea mai coborata corespunde cu axa acestuia. Platoul are aproape 6 km lungime
si peste 1 km latime in partea sa sudica. Intre Ocolasul Mare si Toaca deasupra platoului inalt se ridica varfuri cu
inaltimi sub 1850 m: Batca lui Ghedeon ( 1845 m) si varful Lespezi ( 1805 m)
iar pe flancuri apar numeroase trepte structurale ( polite) dintre care cea mai
cunoscuta este Polita cu Crini.
Platoul
este marginit de abrupturi impresionante
fragmentate de obarsiile a numeroase pâraie. Actiunea indelungata a
ploilor si vantului a sculptat in conglomeratele de pe marginea platoului
stanci cu aspect ruiniform si forme ciudate in jurul carora s-au tesut
celebrele legende ale Ceahlaului (Turnurile Ocolasului Mare, Panaghia, Claia
lui Miron, Turnu lui Budu, Detunatele, Caciula Dorobantului). In masa de conglomerate se detaseaza petele mai
deschise la culoare ale klippelor calcaroase de la Piatra cu Apa, stanca
Dochia, Ocolasul Mic, Izvorul Alb sau cele de sub Turnul lui Budu. La baza
abrupturilor s-au depus uriase trene de
grohotis acoperite de paduri seculare.
Tot in treapta inalta a masivului se incadreaza
si culmea Piatra Sura ( 1525 m) – Batca
Neagra ( 1398 m) dezvoltata intr-o banda de conglomerate de acelasi fel cu
conglomeratele de Ceahlau. Creasta este de tip hog-back si este despartita de
platou prin saua din Poiana Stanilelor.
In jurul partii centrale s-a dezvoltat cea de-a doua
treapta a reliefului, mai joasa si mai fragmentata - Munceii Ceahlaului. Acestia ocupa circa
2 / 3 din suprafata Masivului Ceahlau si sunt formati din culmi prelungi
cu altitudini cuprinse intre 1000 si 1300 m. Culmile au aspectul rotunjit si
profilul longitudinal ondulat, generat de alternanta varfurilor mai inalte (
bâtci ) cu seile dintre ele denumite de
localnici curmaturi sau tarnite.
In
partea de sud si est a masivului culmile se desprind radiar de sub abruptul
platoului central iar in vest sunt paralele cu acesta. Sunt despartite de numeroasele paraie cu
obarsia in zona inalta a muntelui care impun o energie a reliefului cuprinsa
intre 400 si 500 m. Dintre aceste culmi periferice Obcina Lacurilor, Obcina Tarsoaiei
si Obcina Boistea din partea de vest a
masivului formeaza impreuna cel mai lung interfluviu ce desparte valea paraului
Slatina ( Schit ) de valea Bistricioarei.
La nord
si est se desprind de sub abrupturi, intocmai ca niste uriase
contraforturi de cetate, culmile:
Piciorul Humariei, Obcina Tiflicului, Obcina Cerebuc si Obcina Ciucanului, Obcina
Verdelui, Obcina Chica Baicului si Obcina Horsti.
La sud si est culmile sunt si mai fragmentate, morfologia
lor devenind mai complicata. Incepand de la paraul Izvorul Muntelui catre vest se succed:
Muntele Sima, Obcina Piatra Arsa continuata cu Culmea Duboasa, Obcina Chiliei ,
Obcina ( Piciorul ) dintre Bistre, Obcina Tablei si altele.
SUPRAFATA Masivului Ceahlau este de 290 km2 din care Parcul
National Ceahlau ocupa 26,7% ( 7 742,5
ha ).
|
