logo uniunea europeana
logo guvernul romaniei
logo instrumente structurale

Bine ați venit în Muntele Ceahlău!

Un loc în care arbori de 500 de ani au fost martorii tăcuți ai trecerii timpului și care au păstrat în inelele lor povești despre vânt, soare, foc, oameni … Un loc în care omul a găsit de-a lungul timpului liniște și răspunsuri la căutări spirituale și în care acum pădurea își revine la starea ei inițială, sălbatică.
Muntele/masivul Ceahlău adăpostește mai multe arii protejate, fiecare cu un scop distinct și măsuri de management parțial diferite și parțial complementare.

Cea mai cunoscută zonă protejată este Parcul Național Ceahlău (PNC)  care a fost constituit ca arie protejată încă din anul 1955 dar, pe parcurs, suprafaţa şi limitele au suferit modificări. În prezent PNC se extinde pe o suprafaţă de 7 742,5 ha, în zona centrală a muntelui, reprezentand 26,7% din suprafata masivului Ceahlău şi se află sub administrarea Direcției de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău aflată în subordinea Consiliului Judeţean Neamţ.

Cea mai cunoscută zonă protejată este Parcul Național Ceahlău (PNC)



ecosisteme montane și habitate naturale reprezentative din Carpați și la nivel European, în care trăiesc specii de plante şi animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare;


conservarea diversităţii biologice floristice şi faunistice, a diversităţii resurselor genetice  vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;


elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural.

Vegetaţia masivului Ceahlău este foarte variată, cu o evidentă notă de originalitate. O importanţă ştiinţifică deosebită o are vegetaţia stâncăriilor, multe dintre grupările instalate pe poliţe, brâne, pe substrat calcaros sau conglomerate fiind endemice (adică au o arie de răspândire limitată, unele doar în Carpați, altele doar în Europa).

Flora vasculară spontană a Masivului Ceahlău cuprinde un număr de 1144 specii, 62 subspecii şi 18 hibrizi, în total 1224 taxoni. Aceasta reprezintă 68,3% din flora spontană a judeţului Neamţ (1675 de specii, după T. Chifu şi colab., 1987) şi 34,70% din flora vasculară a României (3297 de specii, după V. Ciocârlan, 2000).

Speciile de animale prezente, inventariate cam 1300 de specii, sunt cele tipice zonelor montane europene/carpatice, muntele fiind acasă pentru: urși, lupi, râși, cerbi, cocoși de munte, pițigoi, bufnițe, ciocănitori, nenumărate insecte, etc.

În 2011, Ceahlăul a fost inclus în Rețeaua Europeană Natura 2000

Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. În acest mod se încearcă asigurarea unei protecții suplimentare pentru habitate extrem de valoroase, ca de exemplu:


Pădurile de arini – martor al calității bune a apei și râurilor montane


Comunități rupicole calcifile – habitat endemic cu valoare conservativă mare


pentru jnepenișuri – care sunt foarte bune regulatoare ale cantității de apă din pâraiele montane; pentru specii de animale care au nevoie mai mare de zone sălbatice și care nu rezistă în mediul puternic modificat de om.

În acest sens Parcul Naţional Ceahlău a fost declarat sit de importanţă comunitară, pentru specii și habitate, cod ROSCI0024 Ceahlău iar Masivul Ceahlău, cu o suprafață de 27837 ha, incluzând întreg Parcul Național Ceahlău, a fost declarată arie de protecţie avifaunistică, având codul ROSPA0129, pentru protecția păsărilor – păsările fiind indicatori biologici ai sănătății mediului.

Pentru a înțelege importanța protecției păsărilor merită amintită povestea canarilor ce erau purtați de mineri în galerii, păsările fiind extrem de sensibile la emanațiile accidentale de gaze. Leșinul sau moartea canarilor era un semn clar că inclusiv viața minerilor era în pericol.

În interiorul PNC există și zone de protecție strictă și excludere a prezenței umane, una din acestea fiind Rezervația Științifică Polița Cu Crini

un arboret natural, compact și bine individualizat de larice

Larix decidua ssp. carpatica, ocrotită în mod deosebit în acest masiv. Raritatea acestor arborete naturale pe teritoriul ţării noastre, frumuseţea lor, care le conferă o mare valoare decorativă, lemnul preţios, au pus în pericol existenţa acestei specii, arealul fiind declarat rezervaţie botanică încă din anul 1941. Arboretul de larice din Ceahlău cuprinde arbori de vârste variate, inclusiv unii bătrâni, cu o vârstă aproximativă de 400-500 de ani –  veterani care cresc pe soluri sărace, în crăpături de stâncă dar și mulți arbori cu vârste de 200-300 de ani, aceștia fiind și cei mai impresionanți prin dimensiuni, unii putând fi cuprinși doar de 3-4 oameni.

Pe parcursul vizitei dumneavoastre vă rugăm să respectați muntele și pădurea, ambele fiind poate primele “biserici” ale oamenilor.